Biserici fortificate

Au venit aici la începutul veacului XII ca să apere graniţa sudică a regatului maghiar. În schimb, li s-a promis dreptul la autoguvernare administrativă și libertate religioasă.

Pentru sașii care și-au luat casa-n căruţă și au pornit către sudul Transilvaniei, promisiunile au însemnat libertatea de a-și face o viaţă mai bună. Politica din cancelariile vremii nu avea altă traducere pentru ei. S-au așezat pe noile locuri, din Orăștie până-n Drăușeni – locul cel mai împins către miazănoapte și răsărit.

Drăușeni, Fișer, Caţa, Roadeș, Homorod, Viscri, Bunești, Meșendorf sunt câteva dintre așezările pe care le-au întemeiat în Cohalm sau Ţinutul Rupei. Despre bisericile sașilor din aceste locuri vom vorbi, pentru că viaţa satelor a curs în jurul lor și a început cu trecerea de la ritul catolic, la cel evanghelic sau evanghelic-luteran, după Reforma lui Martin Luther.

Autoguvernarea promisă a fost tradusă de sași prin autogospădărire și era legată de biserică. Aici veneau veștile, la biserică se stătea la sfat despre lucrurile care priveau comunitatea și tot de aici venea ajutorul satului când cineva era la necaz. La biserică se păstrau registrele și tăbliţele vecinătăţilor, căci sașii au împărţit obștea în vecinătăţi. Fiecare vecinătate avea o tăbliţă pe care preotul scria înștiinţarea pentru sat, apoi tăbliţa era dusă în cea mai apropiată casă a vecinătăţii și era citită. Cineva din casă ducea tăbliţa în următoarea gospodărie. Acolo lucrurile se-ntâmplau la fel.

Odată clădite, bisericile au devenit cetăţi, ca să apere satul. Iar apoi s-au ridicat școlile. De multe ori, dacă se dovedea că satul nu e în pericol, o parte din zidurile bisericiicetate devenea material pentru zidirea școlii. Alteori, parterul unui turn al fortificaţiei era modificat și devenea școală.

Povestea bisericilor-cetate spune însă prea puţine despre cât de mult au îmbogăţit sașii aceste locuri și cât de mult le-au iubit. Asta se vede doar atunci când mulţi dintre ei se întorc ca să ia parte la sărbătoarea locului, pe care ei au numit-o și au pus-o într-o anume zi din an. Și atunci satele sașilor se umplu de culoare și veselie, iar sașii se adună din nou la bisericile lor.

mai mult ↓
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Viscri

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Viscri

    Chiar numele satului vine de la biserică, căci Weisskirch este una dintre formele care, în dialect săsesc, identifica o „biserică albă”. Așa cum stă astăzi în faţa vizitatorilor, biserica evanghelică fortificată din Viscri este rezultatul unui proces ce se-ntinde din secolul XIII până-n secolul XVIII, urmărind evoluţia comunităţii locale și adaptarea ei la vremurile pe care le-a traversat. În 1970-1971 a beneficiat de o restaurare amplă, pentru ca după 1990 să urmeze o a doua renovare prin implicarea fundaţiei Mihai Eminescu Trust, organizaţie aflată sub patronajul Prinţului Charles. Biserica-cetate din Viscri este cea mai veche biserică fortificată din Transilvania, iar valoarea sa este certificată prin includerea în Patrimoniul Mondial Unesco.

    detalii

  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Caţa - Zid de incintă fortificată

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Caţa

    Ca-n multe alte sate transilvănene, biserica evanghelică din Caţa este polul geografic al locului, căci a fost ridicată lângă răscrucea ce adună-n centrul satului uliţele care-l traversează. La fel ca-n alte sate din ţinut, oamenii locului au început să ridice biserica prin veacul XIII, iar după două sute de ani s-au apucat s-o întărească ori pentru c-a dat focul, ori o năvală spulberase satul, ori ca să se păzească de relele pe care le aduceau vremurile. Însă, o cugetare cum e cea de pe turnul intrării în biserica din Caţa, nu găsești în multe locuri: “O felices vos qui in pace de bello et in beilo de pace cogitatis”, adică ”Fericiţi voi, care vă gândiţi în timp de pace la război şi în timp de război la pace”.

    detalii

  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Criț

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Criţ

    Mai întâi a fost o cruce, pe un deal. Aceasta a dat numele locului: Kreuz. Apoi sașii au început ridicarea bisericii și satul s-a adunat în jurul ei, iar atestarea e datată în 1270.

    detalii

  • Vedere de ansamblu

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Fişer

    Pajiștea satului va fi, poate curând, vestită pentru cei 67 de stejari seculari, cu trunchiuri mai groase de 4 metri, inventariaţi ca monumente naturale. E bine să știm și e bine să ne îngrijim de tot ce e bun nepreţuit. Biserica din Fișer stă, de câteva sute de ani, cuminte pe deal la miazănoapte de sat.

    detalii

  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Homorod Vedere_de_ansamblu

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Homorod

    Satul s-a numit în vechime Petersdorf, după biserica închinată Sfântului Petru. Ridicată în a doua jumătate a secolului XIII, biserica evanghelică este una dintre puţinele biserici cu un plan de bazilică romanică-sală, și nu are o structură cu trei nave, ca cele mai multe dintre bisericile construite de sași. Puternic întărită după 1500, cu două incinte de fortificaţii, biserica-cetate din Homorod nu a fost cucerită niciodată.

    detalii

  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Meşednorf fortificaţia exterioară

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Mesendorf

    Pare de necrezut, dar în timp ce stă scris că în iulie 1701, doi meșteri locali, tâmplarul Giorgium Philipi și pictorul Petru Orendt au lucrat multe dintre galeriile din biserică, sau știm că la 1765 meșterul Johannes Hahn, din Sibiu, a construit orga lăcașului, momentul ridicării bisericii este cunoscut doar cu aproximaţie și e localizat undeva la jumătatea secolului XIV.

    detalii

  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Roadeș

    Ansamblul Bisericii evanghelice fortificate din Roadeş

    Sătenii din Roadeș se uită către apus, atunci când vor să știe cum va fi vremea pentru că pe dealul abrupt din acea parte a satului stă de strajă biserica evanghelică. Pe unul dintre turnurile ei, cel dinspre miazănoapte, stă cocoșul de tablă care-arată cum bate vântul, ori dacă ploaia vine ori se duce către pădure. Timp să-nveţe semnele au avut, căci biserica-cetate e tot acolo de mai bine de cinci veacuri.

    detalii

Vizitatorul nr. 106358
www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Parteneriatul între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului