Mănăstiri

E lesne să fii acuzat de patriotism local excesiv atunci când vorbeşti de Ţara Făgăraşului şi ce a însemnat ea pentru credinţa românească. Este greu să nu-ţi tremure glasul, ori să-ţi treci mâna peste ochi ca să opreşti o lacrimă ce stă agăţată sub pleoapă.

Este imposibil ca gândul să nu-ţi măture veacuri într-o clipită şi să lege generaţii de martiri şi luptători care nu s-au ştiut, nu s-au văzut, şi nu s-au vorbit, însă au fost purtaţi de aceeaşi credinţă. În Dumnezeu şi Neam. Pentru ei a fost una şi nedrept de mulţi au murit pentru ea.

După intrarea sub ocupaţie austriacă au început şi persecuţiile religioase pentru românii din Ardeal. În 1762 a început catolicizarea cu sila. Iar bisericile şi mănăstirile Făgăraşului au adunat oamenii Făgăraşului în jurul lor şi după ce au fost incendiate sau dărâmate cu tunul. Pentru că au rămas locurile şi oamenii.

250 de ani locurile nu au fost părăsite. Aşa a început Rezistenţa în Făgăraş.

Aşa s-a născut generaţia care a luat arma în mână şi a fost vânată prin munţi pentru că nu s-a lepădat de învăţătura primită. Cea care spune că orice stăpânire nu are voie să strice rostul locului.

Şi aşa o parte din mănăstiri s-au întors pe locul lor.

E lesne să fii acuzat de patetism atunci când vorbeşti de Ţara Făgăraşului.

Este greu să auzi vorbindu-se despre Făgăraş, cu munţii, pădurile şi oamenii săi, şi să nu vrei să cunoşti toate astea.

Este imposibil să ajungi în Ţara Făgăraşului, să cunoşti toate astea şi să nu pleci apoi mai bogat şi împăcat. Pentru că vei găsi istorii neştiute, vei afla locuri care mai fac minuni şi oameni care ştiu toate astea. Trebuie doar să le-ntâlneşti şi să nu te-mpotriveşti.

Iar dacă uneori nu vei mai găsi vorbe, ajunge să-ţi spui că ai trăit on experienţă nemaiîntâlnită până acum. E lesne.

mai mult ↓
  • Biserica veche

    Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus

    La 1654, boierul muntean Preda Brâncoveanu ia în stăpânire satul și pământurile de la Sâmbăta de Sus. El ridică un mic schit de lemn pentru călugării sihaștri care vieţuiau deja aici.

    detalii

  • Biserica Mănăstirii

    Mănăstirea Naşterii Domnului - Boholț

    Pădurii de fagi ce străjuiește dealul mănăstirii, românii i-au zis Făget, iar sașii au numit-o Bucholt. Astfel, numele locului a ajuns Boholţ. Mănăstirea clădită aici a fost loc de popas pentru Mihai Viteazul și legende s-au născut în jurul ei.

    detalii

  • Mănăstirea Bucium

    Mănăstirea Bucium

    În 1737 este pomenit Ambrozie, un monah care la Mănăstirea Bucium copia “Vieţile Sfinţilor”. Acest fapt dovedeşte că sălașul fusese clădit cu mult înainte.

    detalii

  • Schitul Sfântul Nectarie

    Mănăstirea Rupestră și Schitul Șinca Veche

    Puţini mai vorbesc astăzi despre cele patru mănăstiri care au existat în vechime pe lângă Șinca Veche. Se știe că au fost construite din lemn și... cam atât. Nu-s multe locurile în care să fi fost patru aȘezăminte duhovnicești. Se poate spune că așezarea a avut întotdeauna o înzestrare specială, iar oamenii, o aplecare deosebită pentru credinţă. Atunci când împărăteasa Maria Tereza a pornit campania de catolicizare a Transilvaniei și înfiinţarea regimentelor grănicerești formate din localnici, oamenii din Șinca au refuzat înrolarea şi nu au renunţat la ortodoxie. Pur și simplu au mutat satul mai spre munte, ducându-l mai departe de mâna autorităţilor. Ceea ce se-ntâmplă astăzi în apropiere de Șinca Veche, pe dealul Pleșu, se leagă de numele doamnei Maria Bâgiu.

    Impresionată de ce a descoperit aici, a înfiinţat Fundaţia ortodox-culturală „Maica Sfântă Bucuria-Neașteptată“ și a început un proiect care are ca scop restaurarea Mănăstirii rupestre și crearea unui așezământ istoric cultural ortodox. În decembrie 2006 a fost așezat un schit cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“. Paraclisul schitului a fost înzestrat cu hramul „Sfântul Nectarie de la Eghina, căci aici au fost adăpostite și fragmente din moaștele Sfântului.

    detalii

  • Schitul - vedere de ansamblu

    Schitul Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul - Breaza

    În jurul satului Breaza au existat, în vremuri vechi, trei așezăminte monahale: la Chilii, la Poiană și la Fântâniţă. Întregul ţinut e legat de trecut prin urzeală de legendă. Se spune că o dată, călugării de la Fântâniţă au scăpat cu viaţă doar pentru că din fântâniţă a curs vin, ce a devenit plată către asupritori.

    Despre cei patru călugări de la Poiană se știe că au pierit în flăcări odată cu așezământul incendiat de soldaţii austrieci în 1761. Despre schitul ce stă azi lângă satul Breaza se știe că a fost clădit din legământ făcut în închisorile comuniste. Părintele Ioan Năftănăilă era întemniţat când s-a legat că, dacă va reuși să supravieţuiască, va clădi o biserică.

    După 1990, sprijinit de fiii săi, Ioan și Eugen, și de preoteasă, părintele a reușit să împlinească jurământul. El a slujit aici cât timp l-a ajutat sănătatea. Eugenia, soţia lui, i-a fost alături și de ajutor și la slujbe. În vara anului 2006, cu binecuvântarea mitropolitului Laurenţiu Streza, aici s-au așezat la schit călugări. Ei se îngrijesc de rosturile vieţii dusă-n rugăciune, dar sunt gazde primitoare, căci schitul poate găzdui mulţi oaspeţi.

    detalii

  • Mănăstirea Sf. Apostol Andrei

    Mănăstirea Sf. Apostol Andrei - Berivoii Mari

    Vechea Mănăstire e pomenită încă din prima jumătate a secolului al XVIIIlea. Aici trăiau mulţi călugări și se spune că duhovnicul era vestit pentru harul său. Dar vechiul sălaș a fost osândit și s-a risipit în același veac, sub prigoana habsburgilor. 200 de ani, sătenii din Recea și satele apropiate au continuat să spună locului “la mănăstiri”. Apoi au rezidit lăcașul.

    detalii

  • Vedere de ansamblu

    Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului - Dejani

    Nu se mai știe când a fost clădită vechea mănăstire de la Dejani, dar e pomenită în cărţi bisericești de la începutul veacului al XVIII-lea. Se știe că aici era o biserică mică din lemn, așezată pe o temelie de piatră. Chiliile călugărilor erau colibe, tot din lemn, risipite în pădurea din jurul bisericii.

    detalii

Vizitatorul nr. 121479
www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Parteneriatul între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului