Folclor şi artă populară

Despre ce să vorbești mai întâi... despre ceata satului, care e sufletul oricărei sărbători de peste an, despre cinstea de a fi cetaș ori despre exemplele de credinţă ale făgărășenilor, despre şezători care erau adevărate şcoli de iarnă pentru copiii satului, despre Calendarul Ţărănesc și cele ce stau ascunse în el pentru cei ce nu-l cunosc...?

Poţi vorbi despre un loc care nu a avut nicio tradiţie pentru că a fost clădit de communism ca un dormitor pe lângă un combinat chimic: Orașul Victoria. Aici, legat de copii, biserică și toacă, s-a născut un festival, doar local, de bătut toaca. Lucrurile au continuat și festivalul a crescut până a devenit internaţional. Iar după 17 ani, copiii din Victoria au început să-nveţe cum se cântă la clopote cu meșteșug luat după modelul mănăstirilor de la Muntele Athos. Cu stăruinţă, aceste lucruri pot deveni o tradiţie a locului.

Poţi aminti un obicei care aproape că e uitat. La-nceputul primăverii, înainte de a începe munca la câmp, bărbaţii din satele de sub munte - Recea, Lisa, Viștea, Drăguș, Ucea, Șercăiţa, Șinca - plecau noaptea spre pădure. Fiecare avea un felinar, un topor și un ulcior cu apă. La miezul nopţii, vătaful dădea semnalul ca fiecare bărbat să aleagă un copac. Următorul pas era trasarea unui cerc, cu toporul, în pământul din jurul copacului. După ce-l udau la rădăcină, îmbrăţișând copacul, bărbaţii rosteau Legământul cu Pădurea. Vorbele spuse cereau copacului să-i întârească, să-i ţină sănătoși și să le dea spor la muncă pentru a culege roadele pământului. Legământul se sfârșea printr-un chiot, după care bărbaţii jucau un fel de Tropotită. Fiecare începea în cercul din jurul copacului său, apoi continuau adunându-se în jurul vătafului.

Cu ce să-ncepi și ce să nu uiţi... Poate ajunge să nu uităm bogăţia obiceiurilor și a legilor străvechi din satele Făgărașului.

mai mult ↓
  • Ţesături tradiţionale

    Meşteşuguri din Ţara Făgăraşului

    Căderile de apă de pe cursurile pâraielor și râurilor de munte au fost folosite întotdeauna ca forţă motrice pentru morărit, acţionarea joagărelor și prelucrarea ţesăturilor.

    detalii

  • Aprinderea roţilor

    Roata-n Flăcări - Părău

    La vremea când la șes se gătesc măști spăimoase și ţoale șuie pentru fărșang, cetele din Șinca și Părău își tomnesc straiele vechi cu mândrie. Se pregătesc pentru strigările peste sat ce-nsoţesc roţile-n flăcări, iar pentru un vechi obicei românesc nu se cade să-mbrace alte straie decât cele de sărbătoare. Obiceiul e ultima petrecere din sat înainte de intrarea în postul Paștelui.

    detalii

  • Festival de toacă

    Festivalul Naţional de Toacă - Victoria

    Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena a fost sfinţită la Victoria în anul 1994. Preotul Octavian Smâdu spune că mai mulţi copii au vrut să bată și ei toaca noii biserici și așa au început să-nveţe chemările care despart timpul săptămânii de lucru, de cel liturgic. În anul următor, în Duminica Paștilor, biserica a organizat pentru copii un festival de bătut toaca. În 2001 festivalul a devenit naţional și are loc în luna iulie, iar concursul din Duminica Paștilor îi desemnează pe reprezentanţii orașului la festivalul naţional.

    detalii

Vizitatorul nr. 121478
www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Parteneriatul între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului