Folclor şi artă populară

Secolul al XX-lea a fost supranumit Secolul Vitezei. Suntem moștenitorii lui și putem ajunge din ce în ce mai repede și tot mai departe, iar computerele și sateliţii ne deschid lumea. Suntem conectaţi și adoptăm rapid modele, ba chiar ne putem modifica reperele din șase-n șase luni, odată cu apariţia cataloagelor de modă sau cu lansarea unui nou tip de limuzină.

Cu puţin timp în urmă, un studiu realizat printre elevii de liceu a arătat că cei mai mulţi dintre copiii născuţi după 1990 nu-și pot aminti o poveste pe care s-o fi aflat de la părinţi, pentru că nici mama, nici tata nu le–au citit vreodată un basm. Așa că acei adolescenţi au scris un volum cu poveștile pe care și-ar fi dorit să le audă.

Între aceste coperţi stau cuvinte și imagini care vorbesc despre moștenirea pe care și-o transmit de la o generaţie la alta oamenii satelor din Ţara Bârsei. Aici tradiţiile încep cu munca, ce e trudă și belșug, iar sărbătorile-s lumină și bogăţie, chit că-s știute din calendarul de la biserică, ori din vremuri fără vârstă. Tot acolo, ceru-i ăl mai mare coperiș, iar soarele, stelele și luna sunt semne care vin și pleacă. Iar bătrânii se mai grijesc să semene vorbe în mintea nepoţilor și aceștia învaţă rosturi de care vertical strâmbă a orașelor și umbra ei gri ne-au îndepărtat.

Lumea satelor din Ţara Bârsei, întotdeauna mai bogată decât ai putea crede, adună în aceeași vieţuire oameni din alte timpuri, care se cunosc fără să se vadă și se știu legaţi.

mai mult ↓
  • Costume populare din zona Bran

    Costume şi dansuri populare din Ţara Bârsei

    În Ţara Bârsei așezările au cunoscut o evoluţie deosebită faţă de cele din Ţara Făgărașului sau din Zona Rupea. Dezvoltarea Brașovului încă de la-nceputuri ca un târg dominat de negustori și meseriași și-a pus amprenta pe așezările mici din jur. La rândul lor mare parte dintre acestea poartă amprenta coagulării în jurul cetăţilor săsești, și un element definitoriu este absenţa obiceiului de a merge la horă duminica. Straiele de sărbătoare sunt mai degrabă de oraș. Aceste elemente au condus la absenţa unui port popular caracteristic. În zona apropiată de satele făgărășene, târziu au apărut elemente împrumutate din această zonă. Ia fetelor poartă broderie cu fir într-o culoare,roșu sau negru, iar modelul broderiei are motive geometrice. Fotele roșii cu dungi negre sunt ţesute la război. Totuși, uneori ţesătura are culoarea de fundal derivată din maron sau nunţe de ocru, mai tari sau mai puţin intense.

    detalii

  • Încondeierea ouălor la ceangăi

    Meşteşuguri - Ţara Bârsei

    Dezvoltarea industriei în zonă și procesele legate de evoluţia istorică din perioada de după cel de-al doilea război mondial, între care influenţe covârșitoare au avut pierderea proprietăţilor, industrializarea forţată și dezvoltarea unor centre urbane, au condus la dispariţia meșteșugurilor tradiţionale. Un caz relevant este cel din Săcele unde postăvăriile au dipărut, la fel ca toate ocupaţiile ce aveau ca resursă de materii prime păstoritul.

    detalii

  • Junii Braşovecheni

    Parada Junilor - Braşov

    Junii Tineri deschid parada.

    detalii

  • Împușcatul cocoşului

    Împuşcatul Cocoşului - Apaţa

    Este un obicei specific locuitorilor de etnie maghiară din comuna Apaţa care se desfăşoară în trei episoade întinse pe parcursul a şase săptămâni, de la Lăsata Secului până în Duminica Paştilor. La Lăsata Secului, atunci când satul face ultimele pregătiri pentru parada de fărșang, primii care ies pe uliţă sunt băieţii care nu au împlinit 14 ani. Ei mărșăluiesc încolonaţi și cer în gura mare un cocoș. După ce vreun gospodar le cedează o pasăre din bătătură, băieţii își încheie misiunea. Ei se mai adună după cinci săptămâni, la Florii şi primesc din partea satului un prânz, de post, dar dulce. Singurul fel de mâncare este o fiertură de porumb îndulcită cu zahăr.

    detalii

  • Măsura laptelui

    Măsurişul Laptelui - Şirnea

    Calendarul păstorilor cunoaşte doar două anotimpuri: vara şi iarna. Şi doi străjeri care-mpart cheile ce închid trecerea dintre ele. După ce dă colţul ierbii, Sângeorz ia cheile de la cingătoarea lu Sâmedru şi dă slobozenie la păşunat. Dar dacă pomii nu-s înfrunziţi, Sâmedru-i aprig şi-l omoară pe Sângeorz, iar cheile rămân la el.

    detalii

  • Turme de oi la păscut

    Răvăşitul Oilor - Moieciu - Bran

    După o jumătate de an petrecută cu turmele pe munte, doar la răvășit, la sfârșitul lui septembrie, mai veneau ciobanii în sat pentru a preda oile și brânza stăpânilor.

    detalii

  • Hai la focul lui Sumedru

    Focul lui Sumedru - Şirnea

    Sumedru, nu este doar cel care desfrunzește copacii și încuie vara, ci este și întruchiparea unui zeu care veghea cultul morţilor.

    detalii

Vizitatorul nr. 121479
www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Parteneriatul între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului