Cetăţi şi castele

Cetăţile și Castelele din Judeţul Brașov îi impresionează pe vizitatorii care le trec pragul sau doar le zăresc, câteva clipe, din goana mașinii. Dincolo de latura spectaculară și de valoarea lor istorică, cetăţile și castele mai spun ceva despre cei ce au locuit acest ţinut aflat la răscrucea drumurilor comerciale dintre Apus și Orient, dar și în calea unor năvăliri pustiitoare. Ele spun că localnicii au avut forţa economică de a susţine aceste construcţii impunătoare pentru că cetăţile, fie că au apărat orașe sau sate, de cele mai multe ori au aparţinut comunităţii locale, iar efortul de a le ridica a fost susţinut de acestea.

La Râșnov și la Rupea se vorbește despre existenţa unor cetăţi ţărănești și înainte de venirea teutonilor pe aceste locuri și de colonizarea cu etnici germani. La Făgăraș a existat o fortificaţie înainte de preocuparea lui Ștefan Mailat de a ridica cetatea pentru a avea o reședinţă puternic întărită, care să-i ofere siguranţă în jocul său politic. Brașovul, un adevărat oraș-cetate, dovedește cu tărie acest lucru pentru că bastioanele poartă până azi numele breslelor de meseriași care le-au construit, înzestrat și, în bună măsură, le-au întreţinut. Iar la construirea restului cetăţii a contribuit fiecare brașovean pentru că, atunci ca și acum, ei plăteau taxe. Iar acest argument se extinde și asupra celorlalte localităţi. Până și în ceea ce privește Castelul Bran se poate vorbi despre acest aspect, pentru că primul document care pomenește locul vine de la cancelaria lui Ludovic I de Anjou, care în 1377 acordă sașilor brașoveni privilegiul de a construi, pe cheltuiala lor, o cetate nouă din piatră, iar fortificaţia a fost înzestrată cu un domeniu ale cărui sate de iobagi erau obligate să întreţină construcţia și garnizoana. Atunci când cetatea sau castelul avea statut de reședinţă intervenţia proprietarului însemna și un efort financiar, dar nu ne putem imagina că localnicii nu participau într-un fel la susţinerea acestuia.

Toate aceste monumente reprezintă o moștenire extraordinară pentru fiecare așezare în care există. Dincolo de valoarea istorică, în situaţiile în care autorităţile au făcut efortul să le restaureze și să le întreţină, ele au devenit o resursă pentru dezvoltarea așezărilor. Branul este un exemplu de notorietate în acest sens, Brașovul, la fel, iar Râșnovul devine un punct de atracţie pentru tot mai mulţi turiști, de la an la an. Este lăudabilă strădania celor care organizează evenimente deosebite, târguri, festivaluri medievale, turniruri, festivaluri de muzică diversă, întotdeauna, indiferent ce se-ntâmplă în cetate sau sub zidurile ei, este îmbogăţit de prezenţa acestora și de aerul lor de poveste. Iar cetăţile și castelele reînvie.

mai mult ↓
  • Bastionul Postăvarilor

    Bastionul Postăvarilor

    În ciuda numelui, bastionul a fost construit, între 1450 și 1455, de breasla aurarilor. Tot ei l-au înarmat cu 3 tunuri mici, 16 archebuze și 10 „puști de Praga”. Fortificaţia înaltă de 20 de metri și 16 metri diametru, avea 4 niveluri, iar una dintre laturile curţii vitelor, pășunea din vremea asediilor, de aici pornea spre Tâmpa. Abia la 1640, postăvarii preiau bastionul de pe linia fortificaţiilor de la baza Tâmpei.

    detalii

  • Bastionul Graft

    Bastionul Graft

    A fost numit după apa ce coboară din Schei, printre cetate și Dealul Warthe, pentru că, după canalizarea ei, sașii îi ziceau Graft, canal adică. Breasla Șelarilor a ridicat această fortificaţie cu două niveluri de apărare între anii 1515 -1521. Accesul către Turnul Alb se făcea pe un pod, dar era nevoie ca apărătorii turnului să coboare și ei o scară pe lângă turn. Bastionul a suportat deteriorări și mai multe modificări, dar a fost renovat în anii 2004- 2005, când a fost refăcută și posibilitatea de acces către Turnul Alb, printr-un șir de trepte ce urcă dealul.

    detalii

  • Turnul Negru

    Turnul Negru

    Este numit astfel după 23 iulie 1559, când a fost incendiat de trăsnet. Se spune că a fost construit încă din secolul XlV, iar poziţia împinsă pe un promontoriu stâncos din afara cetăţii l-a făcut să fie un punct de observaţie important atât pentru apărare, cât și pentru paza din interior. Mult timp accesul spre turn s-a făcut pe un pod mobil legat de bastionul Fierarilor. Izolarea sa a fost folosită în timpul epidemiei de ciumă din 1756, când era adăpostul paznicilor care menţineau carantina impusă orașului. După restaurarea din 2003 se înscrie între obiectivele turistice ale cetăţii.

    detalii

  • Turnul Alb

    Turnul Alb

    Este cel de al doilea turn de apărare construit pe Dealul Warthe în afara zidurilor cetăţii, fiind menţionat în documente locale din 1460 și 1494. Gurile de smoală au o construcţie specială fiind acoperite de balcoane cu

    detalii

  • Poarta Ecaterina

    Poarta Ecaterina

    Ceea ce numim Poarta Ecaterinei este doar turnul porţii, iar unul dintre cele 3 niveluri iniţiale este îngropat. Turnul a fost ridicat în 1559, iar construcţia, prin cele patru turnuleţe din colţurile acoperișului, atesta dreptul judecătorilor brașoveni de a aplica pedeapsa cu moartea.

    detalii

  • Poarta Şchei

    Poarta Şchei

    A fost construită după vizita Împăratului Francisc I, la Braşov, în 1817, pentru a fi punct de trecere între cetate şi Schei, iar de atunci, marcând opreliştile stăpânirii, dar şi izbânda, Junii din Scheii Braşovului trec pe sub bolta porţii în Duminica Tomii.

    detalii

  • Cetăţuia Braşovului

    Cetăţuia Braşovului

    La începutul secolului XV, pe dealul numit în vechime Straja, departe de zidurile cetăţii, se găsea un turn de veghe. Poziţia sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar şi a incintei

    detalii

  • Biserica Neagră

    Biserica Neagră

    După unii, construirea bisericii a început în anul 1377, alţii spun că lucrările ar fi început trei ani mai târziu, sau abia în 1383. În 1421, lucrările se apropiau de sfârşit, dar năvălirea turcilor face prăpăd, fiind necesare reparaţii. Acesta este probabil momentul în care s-a decis ridicarea unui singur turn. . În 1477 sunt terminate lucrările la corpul bisericii, în care puteau intra toţi cei 5000 de locuitori ai oraşului. Începând cu anul 1514, când turnul înalt de 65 de metri este finalizat, Biserica Neagră are renumele de cel mai mare monument gotic din sudestul Europei.

    detalii

  • Cetatea Râşnovului

    Cetatea Râşnovului

    Stă și acum de strajă sus, deasupra orașului și a drumurilor care vin și pleacă din Râșnov. Privirea celor care străbat această parte a Ţării Bârsei este atrasă de departe de cetatea crescută parcă din munte, odată cu pădurea.

    detalii

  • Castelul Bran - privire de ansamblu

    Castelul Bran

    Atrage mii și mii de vizitatori din toate colţurile lumii, fiind, an după an, dovada că mirajul legendei bate istoria. Nimic nu dovedește că Vlad Ţepeș ar fi locuit aici, însă renumele locului este purtat de identitatea de castel al lui Dracula.

    detalii

  • Ruinele Cetății Feldioara

    Cetatea Feldioarei

    Marienburg a fost numele dat acestei aşezări de cavalerii teutoni, în 1211, la sosirea lor pe aceste locuri. „Andrei prin mila Domnului regale Ungariei...am dat această ţară, numită Bârsa, aflată dincolo de păduri...”, aşa începe actul de donaţie al Regelui Andrei al II-lea, scris în cancelaria ungară în acelaşi an. Teutonii au ales acest loc pentru a deveni central lor din Ţara Bârsei, dându-i numele Sfintei Marii, patroana ordinului lor. Cavalerii au întârit locul construind o cetate. Ridicarea fortificaţiilor s-a petrecut cu ajutorul coloniştilor saşi, veniţi cu teutonii sau imediat după ei, şi al localnicilor. Aici s-au descoperit urme de locuire din neolitic şi morminte datate în secolul al XII-lea, înaintea sosirii cavalerilor. Pe de altă parte, un document datat la 1439 spune că locuitorii comunei Feldioara au construit o cetate cu “mari cheltuieli şi cu mare osteneală”, iar numele localităţii vine de la cuvântul maghiar „foldvar” care înseamnă „cetate de pământ”.

    detalii

Vizitatorul nr. 112840
www.inforegio.ro
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
© Parteneriatul între Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului